* Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași ,singurul ONG din țară acreditat la Convenția UNESCO din 2003, a fost implicată în pregătirea dosarului * proiectul urmărește recunoașterea unei tehnici tradiționale de ornamentare a textilelor, alături de parteneri din România, Albania și Turcia
Ministerul Culturii a anunțat depunerea dosarului multinațional „Oya / găteala tivurilor – practică tradițională de înfrumusețare”, propus pentru includerea în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Inițiativa reunește România, Albania și Turcia, coordonarea fiind asigurată de partea turcă.
Din partea României, la elaborarea documentației au contribuit instituții, specialiști și organizații neguvernamentale active în domeniul patrimoniului. Printre acestea se regăsește șiAsociația „ART – Meșteșugurile Prutului” din Iași , singurul ONG din țară acreditat la Convenția UNESCO din 2003, implicat în mod direct în pregătirea dosarului. Alături de organizația ieșeană, în proiect au participat și alte entități relevante, precum „Asociația Semne Cusute”, cunoscută pentru activitatea sa de cercetare și promovare a costumului tradițional, dar și „Mândra Project” (Zestre Contemporană), precum și reprezentanți ai comunității turco-tătare din România. Procesul de documentare a inclus analiza unor piese valoroase din colecții muzeale din țară — precum cele ale Muzeului Național al Țăranului Român, Muzeului de Artă Populară din Constanța și Muzeului Județean Botoșani — dar și din muzee din străinătate, pentru a evidenția vechimea și continuitatea acestei practici.
Oya, găteala tivurilor
Tehnica „gătelii tivurilor” reprezintă un ansamblu de procedee decorative aplicate marginilor textilelor, realizate inițial manual, cu acul, iar ulterior și cu croșeta. Aceasta face parte dintr-un areal cultural extins, ce include zonele est-mediteraneene, balcanice și carpato-pontice.
În România, practica se remarcă printr-o diversitate regională bogată. În estul și sudul țării apare pe cămăși tradiționale decorate cu motive elaborate, în vest sunt specifice anumite tipuri de cheițe lucrate cu acul, iar în Transilvania și alte regiuni se întâlnesc terminații ornamentale realizate cu croșeta sau prin tehnici mixte. În Dobrogea, în comunitățile turco-tătare, această tehnică este cunoscută sub denumirea de „oya”, reflectând legăturile culturale cu spațiul turcesc.
„ Respectoase mulțumiri pentru susținere Ministerului Culturii și Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide» Iași, din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, prin doamna cercetător științific dr. etnolog Ioana Repciuc, coordonatorul proiectului. Călduroase mulțumiri meșterilor populari din asociație și colaboratorilor, care au răspuns solicitărilor noastre și au participat activ în diferite etape de pregătire a dosarului. Tuturor, felicitări și să fie într-un ceas bun!”, a transmis președinta ONG-ului ieșean, Silvia Cozmâncă. Depunerea acestui dosar marchează un pas important pentru recunoașterea internațională a unei tradiții care reflectă identitatea culturală a mai multor comunități, iar implicarea ONG-ului din Iași evidențiază contribuția esențială a societății civile în acest proces.
Clara DIMA