Simularea examenului de Bacalaureat din acest an debutează luni, 23 martie, cu proba scrisă la limba și literatura română, marcând startul testărilor pentru elevii de clasa a XII-a. Evaluările sunt organizate în condiții similare celor din sesiunea de vară, iar structura subiectelor rămâne neschimbată, potrivit modelelor orientative publicate de Ministerul Educației.
Testarea are rolul de a familiariza candidații cu cerințele examenului final și de a le oferi un reper privind nivelul de pregătire înaintea probelor oficiale. Subiectele sunt concepute astfel încât să evalueze competențe precum argumentarea, coerența exprimării și capacitatea de analiză literară.
Structura probei la limba și literatura română
Conform documentului oficial, proba este alcătuită din trei subiecte obligatorii, care trebuie rezolvate într-un interval de trei ore. Punctajul total este de 100 de puncte, dintre care 10 sunt acordate din oficiu.
Primul subiect este cel mai amplu și vizează competențele de înțelegere și interpretare a unui text la prima vedere. Elevii trebuie să explice sensurile unor cuvinte sau expresii, să identifice trăsături de limbaj, să analizeze atitudinea autorului și să evidențieze anumite trăsături morale. De asemenea, li se solicită redactarea unui text argumentativ în care să își exprime opinia asupra modului în care percepția despre o personalitate poate fi influențată de interacțiunea directă cu aceasta.
Subiectul al doilea este centrat pe analiza unui text dramatic, extras din piesa „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian. Candidații trebuie să prezinte rolul indicațiilor scenice în construcția unei secvențe, într-un răspuns concis, de minimum 50 de cuvinte, demonstrând utilizarea adecvată a conceptelor specifice analizei literare.
Eseul literar, cea mai complexă cerință
Subiectul al treilea rămâne cel mai dificil pentru majoritatea elevilor, deoarece presupune redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte. Pentru profilul umanist și filiera pedagogică, cerința vizează particularitățile unui roman scris după anul 1980. Candidații trebuie să încadreze opera într-un curent sau într-o orientare tematică, să comenteze secvențe relevante și să analizeze elemente de structură și limbaj.
În cazul profilului real și al filierei tehnologice, eseul este axat pe construcția unui personaj din opera lui Ion Creangă. Elevii trebuie să demonstreze capacitatea de a argumenta și de a utiliza un limbaj literar adecvat, evidențiind trăsăturile personajului și rolul acestuia în economia textului.
Textul la prima vedere, comun tuturor profilurilor
Pentru toate profilurile, primul subiect are la bază un text la prima vedere extras din volumul „Amintiri” de Șerban Cioculescu, care conturează portretul poetului Tudor Arghezi. Cerințele urmăresc evaluarea unor competențe variate, de la înțelegerea sensurilor și identificarea particularităților de limbaj până la interpretarea atitudinii autorului și prezentarea unor trăsături morale.
Subiectul al doilea rămâne comun și presupune analiza unui fragment dramatic din aceeași piesă de Mihail Sebastian, solicitând evidențierea rolului indicațiilor scenice în configurarea situației dramatice.
Calendarul simulării examenului de Bacalaureat
Simularea probelor scrise ale examenului de Bacalaureat se desfășoară în perioada 23-26 martie, potrivit calendarului stabilit de Ministerul Educației. Astfel, după proba de limba și literatura română programată luni, elevii vor susține marți, 24 martie, proba obligatorie a profilului – matematică sau istorie.
Miercuri, 25 martie, este programată proba la alegere a profilului și specializării, iar joi, 26 martie, elevii care studiază în limbile minorităților naționale vor susține testarea la limba și literatura maternă.
Rezultatele simulării vor fi comunicate în data de 16 aprilie, oferind elevilor și profesorilor un reper privind nivelul de pregătire înaintea examenului propriu-zis.
Simularea din această primăvară este considerată un exercițiu important pentru viitorii absolvenți de liceu, care au astfel posibilitatea de a înțelege mai bine cerințele examenului și de a-și adapta strategiile de învățare în perioada următoare.