Reacția locuitorilor împotriva ICE a scos la iveală o serie de presupuneri greșite, relatează jurnalistul Adam Serwer de laThe Atlantic .
Au trecut doar câteva minute până când toată lumea din biserică a aflat că o altă persoană fusese împușcată. Stăteam lângă Trygve Olsen, un bărbat masiv, cu o căciulă de lână și o vestă matlasată, care și-a ridicat telefonul ca să-mi arate un mesaj cu vestea. Era ziua lui, 50 de ani, și una dintre cele mai friguroase zile ale anului. L-am întrebat dacă face ceva special ca să sărbătorească.„Ce ar trebui să fac?”, mi-a răspuns.„Să stau acasă și să deschid cadouri? Aici este locul unde trebuie să fiu.”
Venise la Iglesia Cristiana La Viña din Burnsville pentru a ridica alimente destinate familiilor care se tem prea tare să mai iasă din case — unele abia dacă au mai părăsit locuința de când agenți federali pentru imigrație au fost desfășurați în Minnesota, cu două luni în urmă. Biserica era plină cu paleți de carne și legume congelate, scutece, fructe și hârtie igienică. Afară, un bărbat purtând o vestă de piele de motociclist, cu însemnele Latin American Motorcycle Association, cu barba blondă presărată de cristale de gheață, dirija prin zăpadă un șir de mașini.
Bărbatul care fusese împușcat mortal era Alex Pretti, un asistent medical de terapie intensivă care filma agenți aflați în fața unei gogoșerii. Oficialii Departamentului pentru Securitate Internă au susținut că acesta îi amenințase pe agenți cu o armă; înregistrările video ale incidentului îl arată însă ținând doar telefonul în mână, în momentul în care este trântit la pământ de agenți federali mascați și bătut, pistolul său deținut legal fiind scos din toc de către un agent, înainte ca un altul să descarce mai multe focuri în spatele lui.
Moartea lui Pretti a fost un memento — dacă cineva din Minnesota mai avea nevoie de unul — că oamenii aveau motive să se ascundă și că cei care încercau să-i ajute, să-i protejeze sau să protesteze în numele lor aveau motive să se teamă.
Ajutoare pentru vecini
Biserica are o comunitate formată în mare parte din hispanici și oameni din clasa muncitoare. Pastorul ei, Miguel Aviles, cunoscut drept Pastor Miguel, mi-a spus că în acea sâmbătă trimisese aproximativ 2.000 de pachete cu alimente și circa 25.000 de când sosiseră agenții federali.
Agenții federali au arestat aproximativ 3.000 de persoane, însă au făcut publice numele a doar aproximativ 240 dintre cei reținuți, rămânând neclar câți dintre cei din numărul mult mai mare au comis vreo infracțiune. Alte câteva mii de oameni au fost afectați de arestări și de teama pe care acestea au insuflat-o.
La sfârșitul lunii noiembrie,The New York Times a relatat despre o schemă de fraudă a beneficiilor publice din stat, pusă în aplicare în principal de persoane de origine somaleză. Procurorii federali din timpul administrației Biden puseseră deja sub acuzare zeci de persoane, dar după apariția articolului din, președintele Trump a început să lanseze tirade la adresa somalezilor, pe care i-a numit „gunoi”, a declarat că nu îi vrea pe imigranții somalezi în țară și a anunțat că trimite mii de agenți federali înarmați pentru imigrație la Minneapolis.
Apoi a postat pe rețelele sociale că agenții se află acolo din cauza unei „fraude monetare masive”. Motivul real ar putea fi faptul că majoritatea locuitorilor din Minnesota nu l-au votat. Trump a spus că„am câștigat Minnesota de trei ori și nu am primit credit pentru asta. Este un stat corupt” . Nu a câștigat niciodată Minnesota.
Poate că oficialii administrației Trump speraseră ca câțiva agitatori să devină violenți, ceea ce ar fi justificat tipul de represiune pe care el pare să o fantasmeze. Poate au presupus că vor găsi doar o caricatură a „rezistenței” — oameni care fierbeau de furie împotriva lui Trump online, dar care nu ar fi fost dispuși să facă nimic pentru a se apăra în fața lui.
Mișcarea de rezistență
În schimb, ceea ce au descoperit în Nordul înghețat a fost cu totul altceva: o rezistență reală, largă, organizată și covârșitor nonviolentă, genul de mișcare care apare doar sub atacuri susținute din partea unui stat opresiv. Zeci de mii de voluntari — cel puțin — își riscă siguranța pentru a-și apăra vecinii și libertatea. Nu caută atenție sau aprecieri pe rețelele sociale. Cu excepția cazului în care sunt uciși de agenți federali, așa cum au fost Pretti și Renee Good, alți activiști nici măcar nu le cunosc numele.
Mulți folosesc pseudonime sau nume de cod, de teama represaliilor guvernamentale. Temerea lor este justificată: mai multe persoane care lucrau ca voluntari sau observatori mi-au spus că au fost urmăriți până acasă de agenți ICE, iar unele dintre comunicările lor au fost deja infiltrate, capturate prin capturi de ecran și publicate online, forțându-i să folosească noi grupuri de mesaje și nume de cod. O întrebare urgentă printre observatori, pe măsură ce videoclipurile cu uciderea lui Pretti se răspândeau, era care fusese pseudonimul lui.
Olsen folosise inițial pseudonimul „Redbear” în comunicarea cu mine, dar ulterior a spus că pot să-i folosesc numele. A fost de acord să mă ia cu el în timp ce făcea livrările. În timp ce își încărca camioneta cu provizii, purta doar o bluză roșie cu mânecă lungă și o vestă, părând complet neafectat de frigul din Minnesota.
„Aceasta este prima mea ocupație ”, a spus Olsen în timp ce mă urcam în camionetă.„Bine ai venit în mișcarea de rezistență, presupun.”
Numărul locuitorilor din Minnesota care se opun ocupației federale este atât de mare, încât relativ puțini pot fi considerați activiști de profesie. Sunt americani obișnuiți — oameni cu locuri de muncă, mame și tați, prieteni și vecini. Ei pot fi împărțiți, în linii mari, în trei grupuri.
Cel mai mare grup este cel al protestatarilor, care apar la evenimente precum marșurile din centrul orașului Minneapolis și la aeroport, de unde decolează zborurile de deportare. Mulți protestatari s-au confruntat cu gaze lacrimogene și spray cu piper, precum și cu temperaturi sub zero grade.
Apoi sunt cei care își încarcă mașina cu alimente, produse de igienă și rechizite școlare de la biserici sau școli, pentru a le duce familiilor care se ascund. De asemenea, îi ajută pe cei care nu pot munci să-și plătească chiria sau ratele la casă.
Pe lângă drumurile făcute cu Olsen, am mers și cu o mamă din Twin Cities, cu copii mici, pe nume Amanda, în timp ce făcea livrări (m-a rugat să-i folosesc doar prenumele). Călătorind în mașina ei mică — bancheta din spate era ocupată de trei scaune pentru copii și câteva jucării rătăcite — mi-a spus că s-a implicat după ce peste 100 de elevi de la școala primară a copiilor ei pur și simplu au încetat să mai vină la cursuri. Părinții s-au organizat pentru a le oferi familiilor mâncare, pentru a-și conduce copiii la școală și pentru a organiza întâlniri de joacă pentru cei blocați în casă.
Sună fiecare familie înainte de a bate la ușă, astfel încât să nu se teamă că sunt păcăliți de ICE. La o casă, o femeie ne-a cerut să ocolim pe la spate, deoarece un vehicul suspect staționa cu motorul pornit în față. La o altă casă, o fetiță cu codițe a zâmbit larg când Amanda i-a întins o pungă plină cu rechizite școlare.
În cele din urmă, există cei care sunt cel mai expuși riscului de a intra în contact violent cu agenți federali, un grup care a ajuns să fie cunoscut popular sub numele de ICE Watch, deși denumirea este neoficială — din câte îmi dau seama, faci parte din ICE Watch dacă urmărești ICE. Aceștia sunt pietonii și șoferii cu fluiere, care se autointitulează „observatori” sau „navetiști”, și care patrulează în căutarea agenților federali (de obicei ușor de identificat după SUV-urile cu numere de înmatriculare din alte state) și alertează cartierul cu privire la prezența lor. Pretti și Good, cei doi locuitori din Minneapolis uciși de agenți federali, se încadrau în această categorie.
Agenții federali aduc violența
Oficiali ai administrației Trump și influenceri MAGA i-au numit în mod repetat pe acești activiști „violenți” și au spus că sunt implicați în „revolte”. Însă rezistența din Minnesota este caracterizată în mare măsură de o absență conștientă și strategică a confruntării fizice. Activiștii au luat decizia de a pune accent pe protecție, ajutor și observare. Atunci când situațiile escaladează, acest lucru este de obicei alegerea agenților federali.
Dintre celetrei omucideri comise în Minneapolis în acest an,au fost săvârșite de agenți federali.
„A existat un răspuns incredibil, incredibil din partea comunității. I-am văzut pe vecinii noștri trecând direct de la aliați la familie — mai mult decât familie — verificându-se unii pe alții, oferind mâncare și transport pentru copii și tot felul de sprijin, avertizându-se reciproc dacă apare ICE sau orice fel de pericol”, mi-a spus Malika Dahir, o activistă locală de origine somaleză.
Dacă rezistența din Minnesota are o ideologie generală, aceasta ar putea fi numită „vecinătate” — angajamentul de a-i proteja pe cei din jurul tău, indiferent cine sunt sau de unde provin.
Contrastul cu filosofia care ghidează administrația Trump nu ar putea fi mai puternic. Vicepreședintele Vance a spus că„este total rezonabil și acceptabil ca cetățenii americani să se uite la vecinii lor de alături și să spună: «Vreau să locuiesc lângă oameni cu care am ceva în comun. Nu vreau să locuiesc lângă patru familii de străini.»” Locuitorii din Minnesota insistă că vecinii lor sunt vecinii lor, fie că s-au născut în Minneapolis sau în Mogadishu. Aceasta este, fără îndoială, o filosofie profund creștină, una care pare detestată de unii dintre cei mai puternici creștini din America.
M-am întâlnit cu două voluntare care foloseau pseudonimele „Green Bean” și „Cobalt”. M-au luat din parcarea unui magazin, nu departe de locul unde Good fusese ucisă cu două săptămâni înainte. Cobalt lucrează în domeniul tehnologiei, dar în ultima vreme a petrecut mai mult timp în patrulare decât la serviciul ei de zi cu zi. Green Bean este biolog, dar mi-a spus că grantul care îi finanța munca nu a mai fost reînnoit sub administrația Trump. Niciuna dintre ele nu și-ar fi imaginat vreodată că va face ceea ce face acum.„Eu ar trebui să mă furișez prin pădure și să studiez insecte”, a spus Green Bean.
Majoritatea „navetiștilor” lucrează în perechi — un copilot ascultă un dispecer care furnizează locațiile întâlnirilor cu ICE și poate verifica numerele de înmatriculare într-o bază de date cu mașini folosite anterior de agenți federali. Green Bean a explicat ce se întâmplă atunci când identifică un vehicul ICE. (Atât ICE, cât și Border Patrol sunt prezente în Minneapolis, dar toată lumea le spune simplu ICE.) Navetiștii îi urmăresc pe agenți, claxonând puternic, până când aceștia părăsesc cartierul sau se opresc și coboară din vehicul.
Navetiștii nu au o conducere centralizată, dar au fost instruiți de grupuri locale de activiști care au experiență din protestele anterioare. Observatorii sunt învățați să respecte cu strictețe legea, inclusiv regulile de circulație, și să încerce să evite confruntarea fizică cu agenții federali.
Dacă agenții rețin pe cineva, observatorii încearcă să obțină numele acelei persoane pentru a putea informa familia. Însă ICE preferă să facă arestări — pe care cei din ICE Watch le numesc „răpiri” — în liniște. De cele mai multe ori, a spus Green Bean, când acești voluntari atrag atenția, agenții „pleacă în loc să se încrânceneze”. A adăugat:„Sunt niște lași uriași, ca să fiu sinceră.”
În timp ce străbăteam cartierul Powderhorn, practic fiecare afacere avea în vitrină un afiș cu mesajul ICE OUT. Graffiti-uri care atacau ICE erau peste tot, la fel și postere cu Good, etichetate AMERICAN MOM KILLED BY ICE. Ascultând dispecerul, Cobalt îi transmitea lui Green Bean indicații despre locațiile vehiculelor ICE, despre „navetiști” care fuseseră blocați sau amenințați de agenți și despre posibile „răpiri”.
La aproximativ 30 de minute de la începerea patrulării, Green Bean a observat un Jeep Wagoneer alb, cu numere de înmatriculare din alt stat, și a citit plăcuța.„Confirmat ICE ”, a spus Cobalt, și am început să urmărim Wagoneer-ul în timp ce traversa cartierul. O altă mașină cu navetiști ni s-a alăturat, făcând cât mai mult zgomot posibil.
După aproximativ 10 minute, Wagoneer-ul a intrat pe autostradă. Green Bean a continuat să-l urmărească până ne-am asigurat că nu se întoarce în cartier, apoi am făcut cale întoarsă.
Majoritatea întâlnirilor cu ICE se încheie astfel. Dar uneori situațiile degenerează — așa cum s-a întâmplat cu Good, care a fost ucisă în timp ce făcea o variantă a ceea ce făceau acum Green Bean și Cobalt. Această activitate este stresantă pentru observatori, care înțeleg că până și interacțiunile minore pot deveni mortale.
A doua zi, am mers cu mașina alături de o altă pereche de „navetiști”, care foloseau pseudonimele „Judy” și „Lime”. Amândouă mi-au spus că sunt evreice anti-sioniste, implicate anterior în proteste pro-palestiniene și Black Lives Matter. Lime lucrează, în viața de zi cu zi, pentru o organizație care apără dreptul la avort, iar Judy este rabin.
La aproximativ o oră de la plecare, am dat peste un camion ICE. Judy a început să claxoneze puternic și am auzit-o murmurând pentru sine:„Doar conducem, doar conducem, ceea ce este legal. Urăsc asta. ” Le-am întrebat pe amândouă dacă le este frică. „Nu mă simt speriată, dar probabil ar trebui” , a spus Lime.
Judy mi-a spus că ieșise în patrulare la câteva zile după ce Good fusese ucisă și că fusese blocată și apostrofată de agenți federali.„A fost foarte înfricoșător ”, mi-a spus Judy.„Ucidererea cuiva funcționează clar ca tactică de intimidare. Pur și simplu nu știi ce urmează să se întâmple .”
A spus că agenții ICE i-au fotografiat plăcuța de înmatriculare și apoi au apărut ulterior la ea acasă, aplecându-se din mașină pentru a face o altă fotografie — semn că știau cine este.
Green Bean îmi spusese același lucru — că agenții veniseră la ea acasă, o urmăriseră când a plecat și apoi îi blocaseră vehiculul și țipaseră la ea să„înceteze să ne mai urmărești dracului. Acesta este ultimul avertisment” . Green Bean a reușit să râdă în timp ce povestea întâmplarea. „Doar m-am uitat la ei până când au plecat ”, a spus ea.
Am trecut cu mașina pe lângă memorialul lui Good. Omagiile aduse ei — flori și scrisori — erau încă acolo, acoperite de un strat subțire de zăpadă. Locuitorii aveau să ridice un alt memorial, pentru Pretti.
Comunitatea e divizată
Caracterul larg al rezistenței civice din Minnesota nu ar trebui să-i facă pe oameni să creadă că nimeni de acolo nu sprijină ceea ce face ICE. Mulți o fac. Trump a fost aproape de a câștiga statul în 2024, iar mulți oameni de aici, mai ales din afara zonei Twin Cities, cred retorica administrației despre faptul că ar viza „cei mai răi dintre cei mai răi”, în ciuda a ceea ce arată statisticile reale.
„Nu trebuie să mergi prea mult spre sud” ca să găsești locuri unde locuitorii din Minnesota„îi primesc pe cei de la ICE în restaurantele și barurile lor și, într-un fel, adoră ceea ce fac”, mi-a spus Tom Jenkins, pastorul principal al Mount Calvary Lutheran Church din suburbia Eagan, care ajută și ea la distribuirea de alimente.„Mulți oameni încă îi aplaudă pe cei de la ICE pentru că nu cred că ceea ce li se spune sau li se arată este real.”
Chiar și printre cei implicați în opoziția față de ICE în Minnesota, oamenii au o gamă largă de opinii politice. Caracterul nonviolent al mișcării și accentul pus pe grija față de vecini au atras voluntari cu perspective foarte diferite asupra imigrației, inclusiv persoane care ar fi putut fi favorabile dacă afirmațiile administrației Trump privind un efort țintit de deportare a infractorilor violenți ar fi fost sincere.
„Unul dintre lucrurile în care cred, și știu că majoritatea comunității latino este de acord, este că vrem ca oamenii răi să plece. Vrem ca infractorii să plece”, mi-a spus Pastor Miguel, care a emigrat din Mexic acum 30 de ani.„Cu toții am venit aici în căutarea unei vieți mai bune pentru noi și pentru copiii noștri. Așa că, atunci când avem infractori, violatori — când avem oameni care au făcut lucruri îngrozitoare pe străzile noastre, în comunitățile noastre — ne este frică de ei. Nu îi vrem aici.”
Problema este că agenții federali nu îi vizează doar pe infractori. Vizibil tulburat, Pastor Miguel a spus că unul dintre bărbații care ajutaseră la organizarea distribuției de alimente, un prieten apropiat de-al său, despre care credea că are statut legal, fusese ridicat de agenți federali cu o zi înainte de vizita mea.
„Pur și simplu — nu am avut cuvinte”, a spus el.„Și totuși nu pot să mă prăbușesc; nu pot să cad. Pentru că toate aceste familii au nevoie de noi.”
Trump dă înapoi
La două zile după ce Pretti a fost ucis, Gregory Bovino, oficialul Border Patrol care condusese operațiunea din Minneapolis, urma să părăsească orașul și să fie înlocuit de „țarul graniței” al lui Trump, Tom Homan. Bovino, care defila fie în vestă antiglonț, fie în paltonul său lung distinctiv, părea să savureze rolul de personaj negativ în ochii criticilor săi, încurajând tactici agresive ale agenților federali și, uneori, implicându-se personal. În ziua în care i-am însoțit pe Green Bean și Cobalt, Bovino s-a bâlbâit manevrând un cartuș de gaz înainte de a-l arunca într-o mulțime rară de protestatari.
Plecarea lui Bovino a părut o recunoaștere a faptului că locuitorii din Minnesota nu sunt singurii americani care nu vor tolera mai multe morți provocate de agenți federali. Oamenii din Minnesota au forțat administrația Trump să se retragă strategic — o retragere impusă nu de revoltați sau insurgenți, ci de vecini.
După protestul când mii de oameni au mărșăluit prin centrul înghețat al orașului Minneapolis, scandând„No Trump, no troops, Twin Cities ain’t licking boots!”, am vorbit cu un tânăr protestatar pe nume Ethan McFarland, care mi-a spus că părinții săi sunt imigranți din Uganda. Recent, își rugase mama să-i arate actele de imigrare, în cazul în care ar fi fost ridicată. Acest tip de opresiune de stat, a spus el, este exact ceea ce mama lui „încerca să lase în urmă” atunci când a venit în Statele Unite.
Remarcile lui McFarland mi-au amintit de ceva ce scrisese Stephen Miller, consilierul lui Trump:„Migranții și descendenții lor recreează condițiile și terorile țărilor lor distruse .” În Minnesota se întâmpla exact opusul. „Condițiile și terorile” „țărilor distruse” ale imigranților nu erau recreate de imigranți. Ele erau recreate de oameni precum Miller. Imigranții au pur și simplu experiența necesară pentru a le recunoaște.
Unde a greșit MAGA
Ofensiva federală din Minneapolis reflectă o serie de presupuneri greșite ale MAGA. Prima este credința că comunitățile diverse nu sunt posibile:„Legăturile sociale se formează între oameni care au ceva în comun” , a spus Vance într-un discurs din iulie anul trecut.„Dacă încetezi să imporți milioane de străini în țară, permiți coeziunii sociale să se formeze în mod natural.” Afirmațiile lui Vance sunt antiteza „vecinătății” din Twin Cities, ai cărei locuitori nu împărtășesc narcisismul de a fi capabili să-i iubească doar pe cei care sunt exact ca ei.
O a doua presupunere MAGA este că stânga nu este sinceră în valorile sale și că principiile incluziunii și unității sunt forme superficiale de semnalare a virtuții. Liberalii albi pot pune în fața casei un semn pe care scrie IMMIGRANȚII SUNT BINEVENIȚI, dar îi vor abandona pe acești imigranți la primul semn de presiune susținută.
Și, în apărarea lui Trump, acest lucru s-a dovedit a fi adevărat în cazul multor liberali aflați în poziții de putere — administratori universitari, avocați din marile firme de elită, lideri politici. Dar nu este adevărat în cazul milioanelor de americani obișnuiți, care au ieșit în stradă pentru a protesta, au vorbit deschis împotriva administrației și, în Minnesota, s-au opus unor bărbați înarmați și mascați cu prețul propriei vieți.
Credința MAGA în slăbiciunea a fost dublată de convingerea că bărbații adevărați — bărbații lui Trump — sunt, în schimb, puternici. Să luăm în considerare izbucnirea bizară a lui Miller, în timpul unui discurs adresat poliției din Memphis, în octombrie.„Golanii cu care aveți de-a face — ei cred că sunt nemiloși? N-au nicio idee cât de nemiloși suntem noi. Ei cred că sunt duri? N-au nicio idee cât de duri suntem noi” , a spus Miller.„Ei cred că sunt hardcore? Noi suntem mult mai hardcore decât ei.”
Cam în aceeași perioadă, Miller și-a mutat familia într-o bază militară — din motive de siguranță.
Agenții federali trimiși în Minnesota poartă veste antiglonț și măști și sunt înarmați cu arme automate și pistoale. Însă nervozitatea și brutalitatea lor sunt trăsături asociate fricii, nu hotărârii. Este nevoie de mult mai mult curaj să înfrunți țeava unei arme având asupra ta doar un fluier și un telefon decât să îndrepți o armă spre un protestatar neînarmat.
Fiecare teorie socială care stă la baza trumpismului a fost sfărâmată de hotărârea locuitorilor din Minnesota. Comunitatea multirasială din Minneapolis trebuia să se destrame. Nu s-a întâmplat. A rezistat până când Bovino a fost forțat să plece din Twin Cities cu paltonul lui lung între picioare.
Teama secretă a celor moralmente depravați este că virtutea este, de fapt, larg răspândită și că ei sunt cei care rămân singuri. În Minnesota, toate pietrele de temelie ideologice ale MAGA au fost dovedite false deodată. Curajoși sunt locuitorii din Minnesota, nu brutele înarmate ale ICE și Border Patrol.
Locuitorii din Minnesota au arătat că comunitatea lor este coerentă social — datorită diversității sale, nu în ciuda ei. Locuitorii din Minnesota s-au găsit și s-au iubit unii pe alții într-o lume atomizată de rețelele sociale, în care oameni goi pe dinăuntru au încercat să-și umple sufletul singuratic cu minciuni despre propria lor superioritate inerentă. Locuitorii din Minnesota au păstrat tot ce este valoros din „civilizația occidentală”, în timp ce brute înarmate încearcă să o distrugă prin forță.
Indiferent câți alți bărbați înarmați va trimite Trump pentru a-și impune voința asupra locuitorilor din Minnesota, tot ce va reuși este să le scoată și mai mult în evidență curajul. Nicio formă de violență armată nu îi poate face pe oamenii cu arme la fel de eroici precum cei care aleg să le stea în față cu mâinile goale, apărându-și vecinii.
Acești agenți, și președintele care i-a trimis, nu sunt eroii nimănui, nu sunt salvatorii nimănui — sunt doar niște bărbați cu arme care trebuie să-și ascundă fețele pentru a împușca o mamă în față și un asistent medical în spate.
Articolul original poate fi cititAICI.
Sursa: https://www.monitorulbt.ro/caleidoscop/2026/02/01/minnesota-demonstreaza-ca-maga-s-a-inselat/