* în plină perioadă de scumpiri alimentare, tot mai multe familii redescoperă creșterea puilor în gospodărie ca alternativă la carnea din comerț * un tânăr inginer zootehnist arată, prin calcule simple și reguli clare de creștere, că un sistem gospodăresc bine organizat poate aduce și carne mai sănătoasă, și economii reale pentru gospodăriile din Iași, Botoșani și Suceava
Creșterea puilor în gospodărie începe să fie privită din nou, în tot mai multe zone din Moldova, nu doar ca o practică tradițională, ci ca o soluție concretă pentru familiile care vor carne mai bună și cheltuieli mai bine controlate. Pe fondul scumpirilor din sectorul alimentar și al interesului în creștere pentru produse naturale, modelul gospodăresc capătă din nou greutate, mai ales în județe precum Iași, Botoșani și Suceava, unde încă există o legătură puternică între consum și producția locală.
Un exemplu vine din județul Botoșani, unde Daniel Damian, tânăr inginer zootehnist aplică în practică principiile creșterii păsărilor în sistem gospodăresc și oferă consultanță pentru gospodării din mai multe județe din regiune. Potrivit acestuia, cifrele arată clar de ce tot mai mulți oameni revin la această variantă.„Un pui ajunge la un cost de aproximativ 35 de lei până la maturitate, incluzând achiziția și furajarea. În același timp, valoarea cărnii obținute depășește 130 de lei” , explică el.
Socoteala care bate hipermaketul
Calculul pornește de la costuri relativ simple. Un pui de o zi costă, în medie, 5–6 lei, iar consumul de furaj până la maturitate ajunge la aproximativ 5 kilograme, adică în jur de 15 lei. La acestea se adaugă restul cheltuielilor de creștere, iar costul final ajunge la circa 35 de lei pentru fiecare pasăre. În raport cu valoarea cărnii obținute, diferența este semnificativă și transformă gospodăria într-un spațiu în care economiile nu mai sunt doar teoretice, ci foarte concrete.
Daniel Damian spune că valoarea reală este chiar mai mare atunci când este vorba despre pui crescuți natural, fără forțări, în ritm firesc și în condiții bune de întreținere. Într-o perioadă în care tot mai mulți consumatori se uită atent la proveniența alimentelor, la calitatea hranei și la felul în care sunt crescute animalele, acest tip de produs devine mai atractiv decât carnea standardizată din marile lanțuri comerciale.
Totuși, avantajul economic nu apare automat. Specialistul atrage atenția că mulți oameni se uită doar la prețul de achiziție și ignoră elementele care fac diferența între o creștere reușită și una care aduce pierderi. Primele săptămâni de viață ale puilor sunt decisive, iar microclimatul, hrana și managementul sanitar trebuie tratate cu maximă seriozitate.
„Foarte mulți se concentrează pe preț, dar ignoră aspectele esențiale: vaccinarea, spațiul sau hrana. Aici apar cele mai multe probleme”, explică Daniel Damian, absolvent al Facultății de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare.
În viziunea sa, creșterea păsărilor în gospodărie nu înseamnă doar cumpărarea unor pui și a câtorva saci de furaj, ci respectarea unor reguli clare de zootehnie. Microclimatul adecvat, nutriția corectă în primele săptămâni, spațiul suficient și igiena sunt elemente care influențează direct atât starea de sănătate a efectivului, cât și randamentul final. Fără aceste condiții, avantajul economic se poate reduce rapid.
Modelul coordonat de tânărul inginer în zona Moldovei merge însă dincolo de simpla livrare de pui. Activitatea sa include distribuție și consultanță pentru gospodării din județele Iași, Botoșani și Suceava, precum și adaptarea ofertei în funcție de sezon și de cererea din piață. Pe lângă puii destinați creșterii naturale, modelul include și alte specii, precum rațe, bibilici, gâște și curcani, dar și găini ouătoare sau de carne.
De asemenea, sunt puse în circulație și produse provenite din gospodării, de la carne și ouă până la lactate și legume, într-o formulă care încearcă să valorifice mai bine producția locală și să răspundă cererii pentru alimente obținute în lanțuri scurte de aprovizionare. În acest fel, gospodăria nu mai este doar un loc al autoconsumului, ci poate deveni o verigă activă într-un sistem local de producție și distribuție.
„Nu este vorba doar despre vânzare, ci despre educație și rezultate. Oferim consultanță celor interesați, indiferent dacă achiziționează sau nu. Important este ca oamenii să aplice corect principiile de creștere”, precizează acesta.
Un element important al acestui model este tocmai componenta de educație practică. În multe cazuri, diferența dintre o gospodărie care obține rezultate bune și una care întâmpină dificultăți nu este dată de investiții foarte mari, ci de aplicarea corectă a unor principii simple, dar esențiale. Specialistul spune că rezultatele apar atunci când există seriozitate, continuitate și respect pentru regulile de bază. În județe precum Iașul, unde există atât gospodării rurale, cât și un public urban interesat de produse naturale, creșterea puilor în sistem gospodăresc poate deveni o direcție tot mai importantă pentru siguranța alimentară și pentru bugetele familiilor.
Maura ANGHEL