Parlamentul a adoptat bugetul de stat pentru anul 2026, după mai multe zile de negocieri tensionate și schimburi dure de replici între liderii partidelor aflate la guvernare. Proiectul a fost votat în plenul reunit cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă”, o abținere și doi parlamentari care nu și-au exprimat votul, în prezența a 426 de aleși.
Adoptarea bugetului a fost întâmpinată cu aplauze în sală, marcând finalul unei perioade politice agitate, în care disputele legate de pachetul social și de prioritățile economice au dominat agenda parlamentară.
Vot favorabil și pentru bugetul asigurărilor sociale
La scurt timp după adoptarea legii bugetului de stat, parlamentarii au votat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Acesta a trecut cu 314 voturi „pentru”, 105 voturi „contra”, 12 abțineri și un parlamentar care nu a votat.
Cele două documente sunt esențiale pentru funcționarea instituțiilor publice și pentru finanțarea investițiilor, plata salariilor și pensiilor, dar și pentru susținerea programelor sociale.
Mesajul premierului după adoptare
După votul final, premierul Ilie Bolojan a luat cuvântul în plen și le-a mulțumit parlamentarilor care au susținut proiectul, dar și cetățenilor pentru eforturile depuse în contextul economic dificil.
Șeful Executivului a declarat că bugetul reflectă „posibilitățile reale ale țării” și reprezintă o măsură de siguranță pentru evitarea unor derapaje financiare. Potrivit acestuia, menținerea țintei de deficit bugetar la 6,2% arată că România își asumă responsabilitatea de partener stabil la nivel european.
Premierul a subliniat că documentul asigură fondurile necesare pentru continuarea proiectelor de investiții, pentru plata salariilor și pensiilor, dar și pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile. Discursul său s-a încheiat cu un apel la responsabilitate și solidaritate.
Reacții critice din partea PSD
În pofida adoptării bugetului, tensiunile din coaliție nu s-au stins. Liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a declarat că există în continuare motive pentru schimbarea premierului, făcând referire la modul în care au fost purtate negocierile și la dificultățile întâmpinate în promovarea pachetului de solidaritate.
Grindeanu a susținut că disputele din ultimele zile au fost generate de o „încrâncenare inutilă”, care ar fi putut fi evitată dacă dialogul politic ar fi fost mai eficient. Acesta a precizat că prioritățile guvernării ar trebui să vizeze în continuare costurile la energie și carburanți, teme cu impact direct asupra populației.
Opoziția anunță sesizarea Curții Constituționale
Reacții critice au venit și din partea opoziției. Liderul AUR, George Simion, a anunțat că formațiunea pe care o conduce va contesta legea bugetului la Curtea Constituțională.
Simion a susținut că actuala guvernare nu are o direcție clară și că România s-ar afla „pe o cale greșită” din punct de vedere economic. Potrivit acestuia, AUR va propune un buget alternativ care să reducă deficitul și cheltuielile statului.
Totodată, liderul opoziției a criticat modul în care partidele din coaliție au gestionat negocierile și a avertizat că disputele politice repetate pot afecta stabilitatea guvernării.
Contextul politic al adoptării bugetului
Votul final asupra bugetului vine după o perioadă marcată de blocaje în comisiile parlamentare, amenințări cu retragerea sprijinului politic și negocieri intense între liderii coaliției. Discuțiile au fost alimentate în special de divergențele legate de pachetul social destinat categoriilor defavorizate și de modul în care urma să fie acoperit impactul bugetar al acestuia.
Adoptarea bugetului marchează astfel o etapă importantă în agenda politică și economică a anului, într-un moment în care autoritățile încearcă să mențină echilibrul financiar și să răspundă presiunilor sociale și economice tot mai accentuate.