Pe 1 aprilie 2024, Călin Georgescu afirma despre Trump:„Donald Trump nu mai este ce a fost. A intrat într-un sistem care l-a măcinat și pe el. Nu vă faceți iluzii.” După care spunea că Trump e sclavul sistemului, parte a oligarhiei globaliste.
Pe 23 ianuarie 2025, după alegerile din SUA, același Georgescu spunea despre Trump:„Reperul nostru rămâne președintele SUA și Statele Unite ale Americii. Trump este un lider care vrea pacea.”
Pe 18 iulie 2024, Georgescu spunea despre JD Vance că e o” a sistemului globalist. Că de fapt Vance e evreu (în realitate e catolic practicant), că și-a schimbat numele pentru a-și ascunde originile evreiești și că e” infiltrat de sistemul financiar lângă Trump pentru a-l controla.
Pe 23 ianuarie 2025, după ce JD Vance a devenit vicepreședinte al SUA, același Georgescu îl prezenta pe Vance ca pe „un model de urmat pentru tinerii suveraniști ” și un pilon al„noii ordini a păcii ”. „Vance devenea brusc un„luptător împotriva sistemului putred” .
Hai să mai adăugăm la asta și schimbările la fel de spectaculoase în declarații publice – mai ales după ce a fost trimis în judecată – legate de legionari, NATO, UE sau legătura cu Horațiu Potra. Și rezultă două concluzii.
Prima e că Dumnezeilă ăsta de Georgescu e un șarlatan cam fricos, se sucește după cum bate vântul.
A doua e că orice om normal la cap ar trebui să se întrebe după ce aude declarațiile astea dacă nu cumva ăla care le zice îl ia de prost. Nu se poate să nu-ți pui problema asta, nu doar la Georgescu, și la Simion, Șoșoacă, Ponta, Rareș Bogdan, Grindeanu, Ciolacu, plus alții, că lista e foarte lungă.
Dar l-am ales pe Georgescu că el bate câmpii cel mai vioi, de la „Gaza vine de la gaz”, până la discursuri copiate din filme și desene animate, iar ultima dată a recitat „Cățeluș cu părul creț”, spre încântarea sectanților, care au înțeles, în sfârșit, ceva din ce zice guru.
Și foarte mulți români nu-și pun întrebarea asta elementară, de ce alesul lor, omul pe care-l sprijină, minte așa senin. Pentru că, evident, va minți și dacă ajunge într-o poziție de putere.
De aceea eu cred că, în ziua de azi, a fi prost e o alegere. Adevărul e la un click distanță, posibilitățile de a te informa sunt nenumărate și extrem de facile. Cei care nu o fac, aleg să nu facă asta, că mă refer la prostie cu sensul de ignoranță. Voluntară și acceptată cu seninătate.
Dincolo de tarele societății, mecanismele psihologice, ura față de actuala clasă politică, eșecul școlii românești, propaganda de pe rețele sociale, faptul că ești prost vizavi de chestiuni banale din viața societății rămâne o alegere personală.
Iar această alegere presupune să înghiți orice pe nemestecate, pentru că să te informezi e pierdere de timp, mai bine îl asculți pe liderul tău și crezi ca prostul orice spune. Mai presupune că liderul are întotdeauna dreptate și are voie să propună orice și să facă orice, că tot ce face și spune e bine, el are perfectă dreptate, cei care nu sunt de acord cu el trebuie să moară, să fie bătuți, jupuiți de vii etc.
Am mai scris că epoca dialogului a trecut în România, nu prea mai e cale de întors.
De aia nu vorbim de suveraniști, ci de extremiști cu discurs fascist, suveraniști suntem toți cei care ținem la independența țării și la suveranitatea noastră (care e scrisă și în Constituție, nu trebuie să o inventeze un șmecher oportunist ca Simion). A fi suveranist nu înseamnă să mergi cu căciula în mână la Trump și să te așezi în genunchi, nu înseamnă să-l lauzi pe Putin, nici să urăști democrația.
Și nici să fii prost. Nu ai cum să îți iubești țara dacă ești prost, dacă nu știi să scrii corect românește, dacă ragi ca boul în piață învelit în tricolor. Ori dacă înghiți tot felul de tâmpenii. Cum să-l auzi pe Georgescu spunând „eu nu am sistem de pază, pe mine mă păzește poporul român ” – în timp ce e înconjurat de nouă bodigarzi care merg cu el și în altar – iar tu să dai fericit din cap, apoi să te duci să-i pupi mâna. Cum e posibil așa ceva? Ce fel de noapte polară trebuie să ai în cap să nu-ți dai seama?
Oamenii de care vorbesc eu trăiesc printre noi, cu unii chiar discutăm, suntem vecini, poate, par normali, însă doar par. Dintre ei sunt cei care bat medici în spitale, trec pe roșu în timp ce te înjură de la volan, grobieni, scandalagii, urlători și violenți. Sunt de fapt oglinda liderilor lor.
Din fericire, oamenii ăștia nu sunt poporul român, sunt o minoritate, mulți sunt doar pe internet, nu există în viața reală, vedem asta la mitingurile lor.
Minoritatea asta crede că dacă urlă destul de tare, e violentă și amenințătoare, oamenii de bun simț vor tăcea. Deocamdată asta nu se întâmplă. Soluția e relativ simplă, nu-i mai urmăriți, dați-le unfollow, unfriend, blocați-i peste tot. Lăsați-i să-și urle între ei cele câteva cuvinte pe care le știu, alea cu muci banane blugi globaliști turudoiânapoi și gata.
Pentru că focul ăsta nu se va stinge, e alimentat de o haită de influenceri, de o grămadă de pseudo ziariști, de cucoana Anca de la Marș TV care vorbește de evaziune fiscală în timp ce cei pentru care lucrează trebuie să dea la stat 48 de milioane de euro. Și le zice săracilor să se uite la ecranul gol de televizor în timp ce ea face shopping în Dubai. Și ăia chiar se uită. De aia spun că e alegerea lor să fie proști.
Amuzant e când se întâmplă un eveniment important, național sau internațional, nu contează. Niciodată, dar absolut niciodată, nu există nici o reacție. Habar nu au „suveraniștii” ce să facă. Haita de influenceri tace brusc, șefii de partide se ascund, madama de la tv o dă cotită.
Se duce președintele la Washington, două zile liniște completă. Începe războiul în Iran, la fel. Zice Trump că face pace în Ucraina la fel, UE vrea Europa cu două viteze, Venezuela, tot silenzio stampa.
Liderii prețuiți de cei care au ales să fie proști ori gândesc și ei foarte încet, ori nu au păreri proprii. Și așteaptă punctajul de la securiștii care-i păpușează, de la Kremlin sau de la cine le mai e stăpân zilele astea. Care punctaj le zice ce reacție să aibă în spațiul public.
Apoi reîncepe concertul extremist pe temă dată. Care concert nu se va încheia prea curând, din păcate, având în vedere modul în care comunică statul român. Iar numărul celor care aleg să fie proști crește, că își găsesc un crez, luptă pentru țara lor, luptă cu globaliștii, cu sorosiștii, cu trădătorii care blugi, banane etc.
Mai greu o să ne fie când o să le dea uniforme și bâte ca să ne alerge pe străzi, pentru că atunci va fi prea târziu să reacționăm.
Sursa: https://www.monitorulbt.ro/editorial/2026/03/07/alegerea-de-a-fi-prost-catalin-moraru-jurnalist/