Dosarul DNA în care primarul din Iași Mihai Chirica a fost acuzat că a permis unui om de afaceri să construiască un imobil cu nouă etaje, deși autorizația a fost emisă pentru două, nu este susținut de procurori cu suficiente probe. Acesta este unul dintre argumentele Tribunalului Iași, care marți l-a achitat pe Chirica în acest proces. Dosarul Chirica a fost dat exemplu de către actualul procuror general al României, Cristina Chiriac, la interviul pentru numirea în funcție, dar și de către președintele Nicușor Dan, care a lăudat activitatea fostei șefe a DNA Iași.
Mihai Chirica, aflat la al treilea mandat de primar la Iași, a fost trimis în judecată în acest dosar, de către DNA Iași, în iulie 2022, la șapte luni după ce conducerea direcției teritoriale a fost preluată de procuroarea Cristina Chiriac, numită recent procuror general al României. A fost primul dosar „cu impact mediatic” din mandatul Cristinei Chiriac la șefia DNA Iași.
În dosarul deschis în urma investigații jurnalistice a publicației locale ReporterIs , alături de primarul Chirica au fost trimiși în judecată și fostul viceprimar al municipiului, Gabriel Harabagiu, fosta arhitectă șefă a primăriei, Anca Nora Brânduşescu, un registrator de la Oficiul de Cadastru, Marian Popa, omul de afaceri Tudor Cheșcu și societatea Flux (beneficiara imobilului).
Tribunalul: „Nu există probe că au săvârşit infracţiunea”
După patru ani de procese, Tribunalul Iași a decis, marți, că acuzațiile aduse de DNA nu sunt susținute de probe în cazul a trei dintre cei considerați cel mai importanți inculpați din dosar, raportat la funcțiile deținute. Astfel, instanța a decis achitarea primarului Mihai Chirica, a fostului viceprimar Harabagiu și a fostei arhitecte șefe Brândușescu, pe motiv că „nu există probe că au săvârşit infracţiunea”. Decizia Tribunalului Iași nu este definitivă
„Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe baza de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii). Numai aşa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecăţii) este fără echivoc, cea pe care o înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor. În speţa dedusă judecăţii însă, toate aspectele prezentate anterior la analizarea, coroborată, a întregului material probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi nemijlocit, în faza cercetării judecătoreşti, sunt tot atâtea incertitudini pentru instanţa de judecată” , se arată în motivarea Tribunalului Iași, consultată de HotNews.
Instanța subliniază că acuzațiile la care se face referire rechizitoriul nu pot fi dovedite, dincolo de orice dubiu rezonabil.
„Inculpatul nu trebuie să-şi dovedească nevinovăţia, sarcina administrării probelor revenind, în cursul procesului penal, organelor de urmărire penală şi instanţei de judecată”, amintește judecătorul făcând trimitere la prevederile Codului de procedură penală.
Explicațiile judecătorului care l-a achitat pe Mihai Chirica
Expertiza criminalistică, efectuată în timpul procesului, a concluzionat că semnăturile de pe Certificatul de atestare a edificării/extinderii construcţiei, aparținând viceprimarului și primarului, au fost falsificate, însă „ nu s-a făcut dovada certă a acţiunii de falsificare”.
„Procurorul nu a indicat vreo probă certă şi nici din cercetarea judecătorească nu a rezultat o astfel de probă privind infracţiunea de complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu săvârşite de inculpatul Chirica Mihai”, susține judecătorul în motivarea deciziei de achitare a primarului Iașului.
Găsirea la perchiziții în biroul lui Chirica a unui biblioraft în care erau copii ale dispoziţiilor primarului privind atestarea/edificare construcţiilor nu înseamnă, în opinia instanței, dovada certă a implicării infracţionale a edilului.„Este dovada demarării unei proceduri interne de cercetare, cu atât mai mult cu cât, dată fiind data publicării articolului în presa online, care a creat o presiune mediatică şi care îl privea direct pe primar, era firesc ca acesta să dispună efectuarea unei cercetări interne”, susține judecătorul.
Singurii găsiți vinovați de instanță au fost funcționara de la Oficiul de Cadastru care a întabulat imobilul cu nouă etaje și beneficiarul.
Mariana Popa a fost condamnată la 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție publică timp de trei ani.
Omul de afaceri Tudor Cheșcu a fost achitat pentru acuzația de complicitate la fals intelectual. În schimb, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu. Societatea Flux a fost condamnată pentru o faptă de complicitate la abuz în serviciu la o amendă penală de 500.000 lei și i s-a interzis dreptul de a mai presta activități din domeniul construcțiilor timp de trei ani.
Decizia instanței poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
DNA Iași, lăudată de președintele Nicușor Dan
Dosarul în care a fost trimis în judecată primarul municipiului Iași a fost folosit cu titlu de exemplu de succes judiciar în timpul interviului pentru funcția de procuror general al României de către fosta șefă a DNA Iași Cristina Chiriac.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a lăudat-o pe Cristina Chiriac și a adus printre argumentele pentru numirea în funcție faptul că DNA Iași a avut, sub mandatul acesteia, cele mai bune rezultate din țară:
„Haideți să vă spun câteva lucruri despre ce a făcut dânsa conducând patru ani o echipă de 8-9 oameni la Iași. În primul rând, această secție se ocupă de județele Iași și Vaslui. În județele Iași și Vaslui, azi, avem trimiși în judecată președintele Consiliului Județean Iași, primarul din Iași și președintele Consiliului Județean Vaslui. Nu văd o altă parte din România în care se întâmplă asta”, a spus Nicușor Dan. El a lăudat-o pe procuroarea Cristina Chiriac, în contextul criticilor apărute în spațiul public privind numirea acesteia și al avizului negativ pe care i l-a dat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).