Ieşirea la pensie presupune în România scăderea drastică a veniturilor personale, iar situaţia se înrăutăţeşte continuu.
O mare problemă a sistemului public de pensii din România este că nu se susţine singur. Pensionarii actuali sunt plătiţi din contribuţiile curente ale celor care muncesc acum, nu din propriile cotizaţii, care au fost cheltuite demult de către stat, astfel că tot timpul vor fi dezechilibre.
Mai mult, nemulţumiri sunt în ambele tabere, din partea pensionarilor că primesc prea puţin, iar din partea salariaţilor deoarece contribuţiile la pensii li se par împovărătoare.
Raportul care ne pune pe gânduri
Un raport al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, făcut cu cercetătorii de la Romanian Economic Monitor (RoEM), arată că sistemul public de pensii din România este nesustenabil economic.
Situaţia vine pe fondul îmbătrânirii rapide, a emigrării masive a forţei de muncă şi a presiunilor bugetare tot mai mari.
„România a făcut paşi pentru corectarea dezechilibrelor – de la indexarea automată la recalcularea drepturilor -, însă, pe fondul creşterii costurilor de finanţare şi a deficitului bugetar, statul se confruntă cu o povară dublă. În lipsa unor măsuri suplimentare, finanţarea sistemului va depinde de transferuri masive de la bugetul de stat, greu de susţinut într-un context de consolidare fiscală” , avertizeazăBela-Gergely Racz, prodecan UBB-FSEGA .
Ce spun cifrele
Conform datelor din raport, cheltuielile cu pensiile publice (inclusiv cele speciale) au fost de 8,5% din PIB în 2022, iar proiecţiile arată o creştere până la 10,6% în 2030, urmată de o scădere treptată spre 7,6% în 2070. În acelaşi timp, contribuţiile la fondul public se vor menţine sub 5,5% din PIB, ceea ce va adânci deficitul fondului de pensii de la 2,5% din PIB în 2022 la 5,4% în 2047.
Demografia accentuează dezechilibrul: România are tot mai puţini angajaţi şi tot mai mulţi pensionari.
Cât va fi pensia
Cercetarea mai arată că rata de înlocuire a pensiilor publice – raportul dintre prima pensie şi ultimul salariu – va scădea de la 36% în 2022 la 24% în 2070. Asta înseamnă că un pensionar va primi în medie doar un sfert din ultimul salariu.
Pentru a întări sustenabilitatea sistemului, economiştii RoEM recomandă creşterea ratei de ocupare, combaterea muncii la negru, reforma pensiilor speciale, educaţia financiară şi digitalizarea administrării.
Noi oricum suntem codaşi
Botoşani este deja codaş pe ţară la veniturile vârstnicilor, iar înrăutăţirea statisticilor naţionale ne va afecta cu atât mai mult. Datele oficiale ale Casei Judeţene de Pensii (CJP) Botoşani arată că în judeţ avem 83.565 de pensionari în aprilie 2026, pensia medie fiind de 2.115 lei (cu 667 de lei sub media naţională). Ca urmare a acestor cifre, din noiembrie 2025 suntem oficial judeţul cu cele mai mici pensii din ţară.
Lunar, la Botoşani se plătesc pentru pensii aproape 177 de milioane de lei (aproape o treime din bugetul judeţului pe tot anul).
Botoşaniul stă foarte prost şi la persoanele care muncesc. Judeţul are o resursă de muncă de 244.300 de persoane, din care ocupate efectiv sunt 105.100, adică 43%, în timp ce media naţională este de 63,6%.
Ce spun economiştii
Economiştii spun că, în aceste condiţii, trebuie reformat sistemul public de pensii, iar ponderea pensiilor administrate privat (Pilonul 2) să crească. Recomandarea este foarte greu de pus în practică, mai ales că majoritatea contribuabililor preferă pensia publică, pe care o consideră mai sigură decât pe cea privată.