Problema a fost recunoscută chiar de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), care a adus clarificări printr-un comunicat de presă.
„Situația actuală are un caracter temporar, f iind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.”, a transmis instituția
La Botoșani deocamdată e bine
Potrivit informațiilor transmise de directorul Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoșani , Alina Mustiață,nu există deocamdată astfel de probleme și în unitățile sanitare din județ.
În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:
• aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
• orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
• eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.
Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.
Trebuie redusă risipa din spitale
De asemenea, aceasta semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:
• indicatorii de activitate;
• performanța financiară;
• costurile aferente serviciilor medicale.
Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.
Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, a transmis instituția în comunicatul de presă.