Șeful Executivului susține că inițiativa ÎCCJ de a da în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor este fundamentată pe o înțelegere eronată a modului în care este adoptat bugetul de stat. Potrivit lui Ilie Bolojan, responsabilitatea finală pentru forma bugetului nu aparține Guvernului, ci Parlamentului, instituția care aprobă și modifică proiectul inițial.
„Guvernul a promovat un buget. Acest buget a fost amendat în Parlament și, indiferent de sentința care va fi dată, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, pentru că nu Guvernul a definitivat proiectul de buget, ci Parlamentul”, a declarat premierul, într-o intervenție la Digi24.
În acest context, Bolojan a sugerat că acțiunea deschisă de conducerea instanței supreme ar fi fost declanșată fără o analiză suficient de atentă a cadrului legal. „Cred că o atenție mai mare ar fi fost binevenită când declanșezi această acțiune”, a punctat acesta.
Procesul intentat de ÎCCJ
Reacția premierului vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor, solicitând alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata salariilor restante ale magistraților.
Potrivit cererii formulate, instituția cere „obligarea pârâților la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026”.
Aceste sume provin din hotărâri judecătorești definitive, iar ÎCCJ susține că plata lor trebuie asigurată integral până la finalul anului 2026.
Argumentul „suportabilității” financiare
Premierul a invocat și constrângerile bugetare în justificarea poziției Guvernului, arătând că plata integrală a unor obligații istorice poate ridica probleme de sustenabilitate.
„E o problemă de suportabilitate ca, atunci când nu ai bani suficienți și trebuie achitate sume care vin istoric din spate, personal, din punct de vedere moral, ai dreptul să te gândești la eșalonări”, a explicat Ilie Bolojan.
În același timp, acesta a reiterat că Executivul a propus inițial un buget care includea anumite alocări, însă forma finală a fost modificată în Parlament, inclusiv prin redirecționarea unor fonduri către proiecte de asistență socială.
Disputa deschisă între Guvern și instanța supremă evidențiază un conflict de interpretare privind responsabilitatea pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, dar și limitele deciziilor bugetare într-un context financiar complicat.