Cazul a atras atenția autorităților după o serie de postări și comentarii agresive publicate pe Facebook, unde tânărul amenința persoane cu opinii diferite.
Printre cei vizați s-a numărat profesorul Marcel Bartic, care a depus plângere la poliție în august 2025. Ulterior, o sesizare a venit și din partea reprezentanților Institutul Elie Wiesel.
Situația a escaladat în octombrie 2025, după ce Gorgan l-a amenințat și pe Teodor Paleologu.
În urma acestor fapte, anchetatorii au descins la domiciliul său din Botoșani, unde au ridicat mai multe bunuri relevante pentru dosar: un telefon, un laptop, o cruce de fier inscripționată cu svastică și volume precum „Hitler și societățile secrete” și „În buncărul lui Hitler”. Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore.
Potrivit anchetatorilor, acesta administra conturile „Ultimul Mare Profet” și „Dragoș Gorgan”, pe care publica imagini cu Adolf Hitler făcând salutul nazist și mesaje care minimalizau Holocaustul. În unele dintre acestea susținea că numărul victimelor „ar fi trebuit să fie mult mai mare”.
Deși risca o pedeapsă cu executare, Gorgan a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. Instanța a stabilit patru condamnări între 3 și 10 luni de închisoare, contopite într-o pedeapsă finală de 1 an și 5 luni, cu suspendare sub supraveghere pe o perioadă de 3 ani.
În plus, Judecătoria Dorohoi a decis, prin hotărârea din 13 martie 2026, interzicerea dreptului de a utiliza rețelele sociale – Facebook, Instagram sau TikTok – pentru postări publice, comentarii sau distribuiri, pe aceeași perioadă de 3 ani. Tânărul este obligat și să efectueze 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Postările sale conțineau numeroase mesaje antisemite și elogii la adresa Mișcării Legionare. De asemenea, profesorul Bartic a fost amenințat direct prin comentarii precum: „pai f bine ca să știu cui îi rup capul” sau „Trădătorii se execută la plutonul de execuție”. În privat, acesta i-a transmis mesajul: „te dezintegrez”.
După multiple raportări, conturile sale au fost închise de Facebook pentru încălcarea normelor comunității.
În fața anchetatorilor, Gorgan a susținut că nu toate postările îi aparțin și că unele dintre ele au fost influențate de contextul internațional, invocând „genocidul din Gaza” și dreptul la liberă exprimare.
El a declarat că afirmațiile privind numărul victimelor Holocaustului ar fi fost „ironii” și că nu a intenționat să pună în practică amenințările.
Totuși, instanța a respins aceste apărări. Judecătorul a subliniat că „susținerile publice ale acestuia au un scop vădit rasist și antisemit” și că invocarea unor conflicte internaționale nu poate justifica discursul instigator la ură sau utilizarea simbolurilor fasciste.
Magistratul a reamintit că negarea sau minimalizarea Holocaustului reprezintă un abuz al libertății de exprimare, așa cum a stabilit și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa.
În motivare se arată și că inculpatul nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale, încercând să le justifice. Gorgan a declarat inclusiv că „l-a folosit pe Hitler pentru a face o comparație cu Beniamin Netanyahu”, afirmație considerată nejustificată de instanță.
Cu toate acestea, în favoarea sa au fost reținute vârsta de 25 de ani și comportamentul cooperant pe parcursul anchetei. Judecătorul a apreciat că acesta are „un potențial mare de integrare socială” și resursele necesare pentru a-și corecta comportamentul în viitor.
Postarea profesorului Marcel Bartic
Să ne încheiem totuși ziua și cu vești optimiste.
Dragoș Gorgan, individul care a trimis amenințări cu moartea atât la adresa mea, cât și la adresa domnului Teodor Paleologu, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare cu suspendare, șaizeci de zile de muncă în folosul comunității și trei ani interdicție de a mai folosi rețelele sociale.
Reamintesc că am depus plângere penală încă din august anul trecut, când i-am remarcat comentariile de un antisemitism și o violență ieșite din comun.Am primit recent documentele, confirmând condamnarea, din partea judecătoriei Dorohoi, instanța care a judecat cazul.
În contextul agitat de partidele extremiste, cu un proiect de lege depus în Parlament care practic neagă Holocaustul, de acuzațiile aduse inculpatului Călin Georgescu și Dianei Șoșoacă, recent intrată în vizorul procurorilor, această condamnare este un semnal important .
Nu poți să scrii și să spui orice în spațiul public fără să răspunzi în fața legii.
Ce trebuie făcut este să avem reacție la astfel de derapaje și să cerem instituțiilor statului să ia măsuri.
Ceea ce exact asta am de gând să fac și de acum înainte.