Folcloristă, prozatoare și militantă pentru emanciparea femeii, Elena Didia Odorica Sevastos s-a născut în 16 mai 1864, în Cucorăni, Botoşani, ca fiică a lui Alecu și a Xeniei Sevastos, mici proprietari de pământ. S-o pomenim!
Îndrumători pe căile destinului Elenei Sevastos ne vor fi de data aceasta cercetătorii de la Arhivele Naționale ale României: „Elena Sevastos a absolvit şcoala primară la Botoşani, apoi studiile secundare la Şcoala Centrală de Fete din Iaşi (1876-1886). Despre copilăria ei la sat amintea Elena Sevastos în prefața culegerii de doine și balade Cântece moldovenești: «Crescută pe malurile Sicnei, la casa cu raiu de grădină, înconjurată cu plopi bătrâni cât vremea; de cum sufla primăvăraticul vânt și’nflorea viorica și toporașii, văile și dealurile ierau ale mele. M’ademenea duiosul glas de fluier, ciobanii’mi ierau prieteni şi păscând oiţele pe costişă, mă deprindeau cântece… Deci nu mă ‘ntrebaţi cum, de unde şi cine mi le-au spus; cântecele poporane m-au legănat şi m-au crescut»”.
Litere și filosofie fără licență
În 1886 s-a înscris la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi, dar nu a luat licența. Elena Sevastos a fost folcloristă,
, militantă pentru emanciparea femeii – membră a comitetului parohial „40 de Sfinți” al Societății Naționale Ortodoxe Române, filiala Iași. „Dedicată cu pasiune cercetării folclorului românesc, a călătorit prin ţară adunând un impresionant material, valorificat apoi în volumul Nunta la români, studiu istoric, etnografic și comparativ, care a primit premiul «I. Heliade Rădulescu» al Academiei Române. Lucrarea a fost publicată în 1889.”, au mai punctat cercetătorii Arhivelor Naționale.
Din sute și sute de guri
În lucrarea „Călătorii prin Țara Românească” (Iași, 1888) Elena Sevastos a scris despre hoinărelile ei patriarhale, cu căruţa, prin Moldova şi Dobrogea, se pare cu scopul de a culege material „din sute şi sute de guri”. Elena Sevastos, care era o bună observatoare, a consemnat obiceiuri şi superstiții, tehnica olăritului țărănesc şi chestiuni privitoare la nuntă şi înmormântare. A scris şi o piesă de teatru în versuri „Dreptul tău” (Bucureşti, 1906), o plachetă intitulată „Pace, înfrățire” (Galaţi, 1905), care milita pentru o înţelegere între greci şi români – în lucrare apare și informația că strămoșul ei Sevastos Himenitul a fost adus în Bucureşti ca profesor de filosofie de către Constantin Brâncoveanu. Alte lucrări publicate de Elena Sevastos sunt: „Poveşti”, „Anecdote poporane”, „Limba română şi autorii evrei. Critică literară asupra poeziilor populare de M. Canianu”, „Ştefan cel Mare în Munţii Vrancei”, „Mijloace pentru îmbunătăţirea stării poporului român”, „Omagiu Franţei” – poem în versuri.
Strigături, snoave, poveşti
„Elena Sevastos – au completat cercetătorii – a desfăşurat și o vastă activitate publicistică. În 1893 a editat la Iaşi «Rândunica» – revistă literară, ştiinţifică şi folcloristică, 12 numere, în paginile căreia semnează scriitoare talentate. A publicat valoroase creaţii folclorice (doine, balade, anecdote, strigături, snoave şi poveşti), scrieri literare personale şi articole social-politice în multe alte reviste: «Convorbiri literare», «Dochia», «Era nouă», «Familia», «Gazeta săteanului», «Independentul», «Lumea ilustrată», «Românca», «Revista Scriitoarei», «Românul», «Tribuna», «Universul», «Vatra», «Viaţa literară», «Viitorul româncelor» ş.a.”
161 de ani s-au împlinit în 16 mai 2025 de la nașterea Elenei Sevastos.
„Cântecele poporane m-au legănat şi m-au crescut»”, Elena Sevastos, folcloristă, scriitoare, jurnalistă
Elena Sevastos a fost folcloristă, prozatoare, militantă pentru emanciparea femeii.
Sursa: https://jurnalul.ro/cultura/elena-sevastos-folclorista-prozatoare-scriitoare-1003788.html