Candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențialele din mai l-ar putea scoate din cursă pe Călin Georgescu. Mișcare „la rupere” în zona suveranistă, în bătălia pentru Cotroceni.
SOS România valida, în 25 ianuarie, în timp ce Călin Georgescu făcea o baie de mulțime în Parcul Tineretului, o nouă candidatură a Dianei Șoșoacă la Președinția României. După ce Șoșoacă a declarat, în mai multe rânduri, că nu îl susține și nu îl votează pe Georgescu, o nouă candidatură a sa riscă să aibă aceeași soartă ca și cea din 2024, când Curtea Constituțională a invalidat participarea sa la scrutinul electoral. Motivele – atitudini și discursuri anticonstituționale, anti-UE, anti-NATO și prolegionare. Ceea ce va reprezenta un prilej ca, din nou, CCR să invalideze
, pentru aceleași motive. Însă, de data aceasta, o eventuală contestare a candidaturii Dianei Șoșoacă poate fi depusă la pachet și judecată împreună cu o contestație similară, depusă împotriva candidaturii lui Călin Georgescu, ale cărui discursuri, afirmații și atitudini sunt cel puțin la fel de condamnabile, din punct de vedere constituțional. Anunțul Dianei Șoșoacă referitor la candidatura sa este cu atât mai neașteptat cu cât, în urmă cu câteva săptămâni, aceasta anunța retragerea din viața publică, pe fondul amenințărilor cu moartea primite pe rețelele de socializare din partea susținătorilor lui Călin Georgescu.
Diana Ivanovici Șoșoacă și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din data de 4 mai 2025. Acest anunț a fost făcut la finalul săptămânii trecute, la Palatul Parlamentului, la o conferință organizată de către SOS România, cu ocazia celebrării Zilei Unirii Principatelor Române. Asta, în timp ce Călin Georgescu, pe de o parte, și liderul AUR, George Simion, pe de altă parte, ieșeau în Parcul Tineretului, pentru a cere „Turul doi înapoi!”.
Șoșoacă a precizat, atunci, în fața colegilor săi de partid, că „am văzut că vreți să candidez la Președinția României. Țin să anunț că, în Comitetul Național care a avut loc la Botoșani, s-a votat candidată a partidului la Președinția României să fie Diana Ivanovici Șoșoacă”.
La începutul lunii ianuarie, într-o emisiune televizată, deputatul SOS România, Clement Sava, a precizat că suporterii lui Călin Georgescu au amenințat-o cu moartea pe Diana Șoșoacă. „Au venit amenințări de pe conturi false de TikTok, de la susținătorii lui Călin Georgescu. O amenință cu moartea și pe ea, și pe copiii ei, și o amenință cu violul pe fetița minoră de 12 ani, totul ca o presiune ca Diana Șoșoacă să i se alăture lui Călin Georgescu. (…). Într-unul dintre mesaje, i se spune că nu se poate face o schimbare politică decât cu război civil, adică cumva o forțează pe Diana Șoșoacă să instige la violență și la război civil, pentru că, altfel, va avea parte de un tratament violent”.
Într-o altă emisiune, Șoșoacă declara că „e atâta hate, atâta ură, ce nu am putut să văd în viața mea. Am amenințări cu moartea, amenințări cu viol la adresa fetiței mele, amenințări cu moartea la adresa băiatului meu. Cum e posibil? Am până acum zece dosare penale deschise, nu se sesizează nimeni”.
Atacuri la adresa „alesului” suveraniștilor
Anterior, când Călin Georgescu chema „poporul”, în data de 12 ianuarie 2025, să se adune în fața sediului Curții Constituționale, Diana Șoșoacă preciza, într-un podcast, că „Georgescu și Simion sunt oamenii globaliștilor. Nu îmi place când intervin galeriile de fotbal, dar ăsta este Simion. Nu mergeți la protest! Nu votați Călin Georgescu!”,
Anul trecut, pe data de 27 noiembrie 2024, la trei zile după ce Georgescu a ieșit pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale anulate de către Curtea Constituțională, Diana Șoșoacă s-a filmat pe rețelele de socializare cu următorul mesaj: „Domnu’ Călin Georgescu, lasă Osho, că nu toți sunt proști să nu știe ce faci, mă, cu Agenda 2020, că tu ai implementat-o, mână-n mână cu Geoană, acum implementați Agenda 2030. Marș, că eu te cunosc! Nu îmi folosi numele că, vai, săraca doamna Șoșoacă. Dar când mi-ai spus: «Retrage-te, nu mai zi nimic de vaccinare» și te-ai retras bine mersi la Viena? Cum îți permiți tu, apa, o casă de milioane de euro în Viena? De bun român ce ești? Băi, nu toți suntem proști, mă! Unii te cunoaștem!”.
Pozițiile anti-UE și anti-NATO au eliminat-o din cursă
În timp ce Diana Șoșoacă anunță că va candida, deși știe că poate păți, din nou, ceea ce s-a întâmplat în data de 5 octombrie 2024, când Curtea Constituțională i-a invalidat candidatura, Călin Georgescu se pregătește de o eventuală blocare a propriei candidaturi tot la Curtea Constituțională, pe model Șoșoacă. Într-un interviu recent, Călin Georgescu a lăsat să se înțeleagă că, dacă ar urma să fie oprit, are în vedere să „pună mâna” pe un alt candidat, din zona suveranistă, evident, care să-l înlocuiască.
O candidatură a Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din anul 2025 va obliga Curtea Constituțională, dacă va fi depusă o contestație împotriva sa, să-și respecte propria jurisprudență și, așa cum a făcut-o prin motivarea Hotărârii nr. 2 din data de 5 octombrie 2024, să invalideze, din nou, o astfel de candidatură.
Potrivit acelei hotărâri, Curtea a stabilit că „condițiile de natură constituțională (pentru ca o candidatură la Președinția României să fie validată – n.red.) se referă la valorile și principiile constituționale ca parte intrinsecă a democrației constituționale”. „Integrarea euroatlantică și faptul că România face parte din marea familie europeană care se fundamentează pe ideea de stat de drept și democrație reprezintă un reper în istoria constituțională a statului, care indică o opțiune ireversibilă de tip constituțional”, se mai arată în documentul citat.
Curtea Constituțională a stabilit că revine exclusiv CCR competența de a verifica dacă în exercitarea dreptului politic de a fi ales în funcția de președinte al României candidatura îndeplinește toate condițiile de eligibilitate rezultate din constituție. În consecință, în cazul Dianei Șoșoacă, în 5 octombrie 2024, Curtea a reținut că „înregistrarea candidaturii doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din anul 2024 încalcă condițiile de eligibilitate prevăzute de dispozițiile constituționale ale articolului 1 alineatele 3 și 5, ale articolului 82 alineat 2, coroborate cu articolele 148 și 149 din Constituție, corelate cu garanția politico-militară a acestora, respectiv apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO”.
CCR, obligată de propria jurisprudență să aplice aceeași măsură în cazuri similare
Alineatul al treilea al articolului 1 din Constituție prevede că România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din Decembrie 1989 și sunt garantate. La alineatul al cincilea al aceluiași articol se prevede că în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.
Mai departe, articolul 82 alineat 2 se referă la jurământul pe care președintele ales trebuie să-l depună și care conține elemente în care o persoană care nu respectă constituția nu le poate jura. Concret, „candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Senatului și a Camerei Deputaților, în ședință comună, următorul jurământ: «Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legilă țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!»”.
Articolele 148 și 149 din Constituție, la care face referire CCR, în hotărârea citată, se referă la integrarea României în Uniunea Europeană și în NATO.
Este de presupus, așadar, că, dacă Călin Georgescu și Diana Șoșoacă vor candida la alegerile prezidențiale din 2025, în sensul depunerii candidaturilor la Biroul Electoral Central, aceste candidaturi să ajungă să fie, în cele din urmă, contestate la Curtea Constituțională. Cel mai probabil, separat, contestațiile ar putea viza exact aceleași aspecte ca și cele reținute de CCR în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024. Adică discursurile și atitudinile anti UE și anti NATO, cele antioccidentale, izolaționiste, la care se pot adăuga și afirmațiile de elogiere a legionarilor, afirmații antisemite, xenofobe, care au stat la baza invalidării inițiale a candidaturii Dianei Șoșoacă.
Dacă nu va valida nici această a doua candidatură a Dianei Șoșoacă, Curtea Constituțională este obligată să aplice aceeași măsură juridico-constituțională și în cazul lui Călin Georgescu, ceea ce conduce la ipoteza că, de fapt, Diana Șoșoacă să urmărească, prin propria sa candidatură, să blocheze, în fapt, candidatura lui Călin Georgescu. În noiembrie, candidatura lui Călin Georgescu nu a fost contestată de nimeni sub aceste aspecte.
Iohannis, între orgoliul de a nu demisiona și interesul de a rămâne cu privilegiile de fost președinte
Tensiunile din zona „suveranistă” cu privire la apropiatele alegeri prezidențiale, nu sunt, însă, mai mari decât cele din interiorul coaliției de guvernare. Prin mai multe voci din interiorul PNL, PSD sau UDMR, în acest ultim caz vocea fiind chiar a liderului Kelemen Hunor, i se cere președintelui României, Klaus Iohannis, să demisioneze din funcție, înaintea începerii campaniei electorale, deoarece prezența sa la Palatul Cotroceni ar vulnerabiliza șansele candidatului unic al Coaliției, Crin Antonescu.
Demisia lui Klaus Iohannis este cerută și de AUR, POT, SOS România și chiar de către cei de la USR, dar și de organizațiile care s-au strâns în spatele lui Călin Georgescu. Formal, opoziția „suveranistă” anunța, săptămâna trecută, convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru declanșarea procedurilor de suspendare din funcție a președintelui României, Klaus Iohannis. Cererea de suspendare nu mai poate fi dezbătută în sesiune extraordinară, astfel încât este de așteptat ca acest calendar al suspendării să se deruleze după data de 3 februarie, odată cu începerea sesiunii ordinare.
Alegerile prezidențiale au fost stabilite, prin hotărâre de Guvern, primul tur pentru data de 4 mai, iar al doilea tur pentru data de 18 mai. Conform constituției, odată vacantată funcția de președinte al României, în maximum trei luni trebuie organizate alegeri prezidențiale.
Dacă Iohannis va fi suspendat de către parlament, se va organiza, în 30 de zile, un referendum pentru demiterea președintelui, iar, la modul cum arată sondajele de opinie cu privire la cota de încredere de care se mai bucură, la acest moment, Klaus Iohannis, demiterea sa din funcție este doar o chestiune de timp.
Plecarea voluntară l-ar scăpa de referendum
Pentru Klaus Iohannis, miza suspendării și, ulterior, a demiterii sale din funcție este una uriașă, dar care poate genera un conflict major între orgoliul său nemăsurat, cu care ne-a obișnuit în ultimii zece ani, și instinctual de a-și conserva avantajele unui fost șef de stat. Orgoliul l-ar putea îndemna să rămână în funcție până la depunerea jurământului de către președintele nou ales, însă instinctual de conservare a privilegiilor l-ar putea determina să facă un pas în spate, pentru a nu fi suspendat. O demisie care să nu afecteze calendarul stabilit deja al alegerilor ar trebui să se producă cel mai devreme pe data de 4 februarie și cel mai târziu pe data de 5 februarie.
O suspendare și, ulterior, o demitere prin referendum ar însemna pentru Iohannis un lucru inacceptabil. Legea nr. 406 din 10 iunie 2001, republicată și completată, pentru acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român prevede, la articolul 1, alineat 3, că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Demisia din funcție nu este, așadar, o condiție care să conducă la pierderea drepturilor conferite de Legea nr. 406/2001. Despre ce drepturi este vorba? În primul rând despre folosința gratuită, pe viață, a unei locuințe de protocol și a unui spațiu cu destinația de cabinet de lucru. Apoi, este vorba despre acordarea unui consilier și a unui secretar remunerați de către Administrația Prezidențială. Mai este vorba despre plata unei indemnizații lunare egală cu 75% din indemnizația acordată președintelui României în exercițiu. Nu în ultimul rând, este vorba despre asigurarea pazei și protecției, precum și despre folosința gratuită a unui autoturism, acordate permanent de către SPP.
Primul pas al oficializării candidaturii lui Crin Antonescu, bifat la PNL
Crin Antonescu a fost validat, ieri, în unanimitate (cu excepția unei singure persoane) de către Consiliul Național al Partidului Național Liberal pentru a fi candidatul unic al Coaliției PSD – PNL – UDMR la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an.
SIngurul care a votat împotrivă a fost deputatul Claudiu Florin Roman, ex-șeful campaniei electorale a PNL de anul trecut, care i-a reproșat lui Crin Antonescu faptul că, la alegerile prezidențiale anulate din noiembrie 2024, a criticat candidatul de atunci al partidului și că nu a votat oferta PNL. Săptămâna aceasta, Antonescu urmează să fie validat și de către UDMR, iar pe 2 februarie, într-un congres al PSD.