Peste un milion de români suferă de BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică), a treia cauză de deces la nivel global, avertizează Societatea Română de Pneumologie (SRP), subliniind importanța diagnosticării din timp și prevenției.
i cer autorităților din Sănătate creşterea nivelului de compensare a tratamentului pentru bolnavii care suferă de această boală de la 50% la 100%, în contextul în care trei sferturi dintre pacienți sunt pensionari și au venituri limitate. Simptomele apar târziu, astfel că medicii le recomandă românilor să meargă și să facă cel puțin o dată pe an o spirometrie, un test de respirație simplu și nedureros care măsoară funcția pulmonară și poate depista precoce BPOC.
Bolile respiratorii sunt adesea subdiagnosticate, în ciuda faptului că pot afecta semnificativ calitatea vieții. În ceea ce privește boala pulmonară obstructivă cronică, pneumologii spun că România se numără printre puținele țări din Europa care are accesul gratuit limitat la tratamentele recomandate de ghidurile internaționale.
Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, dr. Florin Mihălţan, atrage atenția că în țara noastră se decontează doar jumătate din costul tratamentului, iar mulți pacienți nu își permit să suporte diferența.
„România compensează doar 50% din tratamentul pentru această afecţiune respiratorie. Or, noi ştim din studii făcute anterior că pacienţii cu BPOC sunt pensionari în proporţie de 74%. (…) Pensionarul care are de multe ori venituri limitate, are de multe ori comorbidități, are multiple alte tratamente”, a spus, ieri, prof. dr. Mihălțan, precizând că nivelul de plafonare pe reţetă este de 330 de lei.
Totodată, medicul a anunțat că a făcut demersuri pentru creşterea nivelului de compensare a tratamentului la cel puțin 90% sau chiar la decontarea integrală a medicamentelor.
„Noi am început demersuri, în lunile acestea, împreună cu toţi ceilalţi experţi şi reprezentanţi ai societăţii, pentru că trebuie să solicităm această rezolvare utilă pentru aderenţă, prezenţă terapeutică a acestor pacienţi şi soluţia propusă este o actualizare a unui paragraf legislativ, prin care să putem creşte nivelul de compensare la 90% sau 100%”, a explicat dr. Mihălţan.
„A venit momentul ca pacienții români cu BPOC să fie tratați la aceleași standarde ca pacienții europeni”, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele SRP
Afecțiunea vine la pachet cu multe zile de internare
Datele prezentate de pneumologi arată că șase din 10 pacienți cu BPOC sunt spitalizați pentru o durată de cel puțin 5 zile, iar în cazurile severe, această perioadă depășește 8 zile și necesită adesea terapie intensivă. Comparativ cu restul populației echivalente spitalizate, pacienții cu BPOC stau mai mult în spital.
„Dacă însumăm internările continue pe care acești pacienți cu bronhopneumopatie obstructivă cronică le au cu internările de zi, gândiți-vă, ca să avem ca imagine, la un oraș ca și Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Botoșani sau Suceava, o dată pe an, internat de BPOC”, exemplifică dr. Cristian Oancea.
Deși numărul exact al îmbolnăvirilor nu se cunoaște deoarece autoritățile române încă nu au finalizat registrele de boli cronice, medicii estimează că peste un milion – „poate chiar 1.300.000 de români au această patologie”.
Totodată, pneumologii avertizează că boala afectează nu doar vârstnicii, ci și pe tineri, în special pe fumători.
„Oricine fumează un pachet de țigări pe zi, timp de 10 ani, dezvoltă un emfizem, după care declinul este ireversibil. Dacă ne apucăm de fumat la 18-20 de ani sau la vârste mai tinere, putem să avem BPOC și la 30-35 de ani”,
explică prof. dr. Cristian Oancea.
Fumatul și poluarea atmosferică, principalii factori responsabili de BPOC
BPOC nu poate fi vindecată, dar este o boală care poate fi prevenită și poate fi ținută în frâu dacă este depistată la timp. Factorii care pot duce la aceste probleme respiratorii sunt multipli.
Potrivit pneumologilor, fumul de tutun (atât fumatul activ, cât și cel pasiv) reprezintă principala cauza a BPOC, însa expunerea pe termen lung la poluanți atmosferici, inhalarea de substanțe toxice la locul de muncă, dar și factorii genetici contribuie la apariția acestei afecțiuni. De asemenea, în special în sezonul rece, oamenii sunt mai expuși la infecțiile respiratorii care pot crește riscul de a dezvolta boli pulmonare.
„Renunțarea la fumat este cea mai eficientă măsură preventivă, iar diagnosticul precoce prin spirometrie poate face diferența în gestionarea bolii”, mai spune dr. Oancea.
Medicii atrag atenția că BPOC trebuie să fie o prioritate în politicile de sănătate publică din țara noastră și pentru faptul că inclusiv micile scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de apariție a altor boli cronice, în special cele cardiace, ca urmare a reducerii oxigenului care ajunge la țesuturi.
„Dacă nu sunt tratați la timp, diagnosticați la timp, acești pacienți ajung să depindă de lungimea firului de oxigen. Practic, sunt pacienți oxigenodependenți, la care calitatea vieții este mult afectată. Ceea ce ne doare la fel de tare este că 50% dintre pacienți rămân subdiagnosticați. Este o boală gen Iceberg, vedem doar vârful icebergului”, spune și prof. dr. Roxana Nemeș, fost președinte al SRP.
În numai trei deceni, mai exact din 1990 până în 2019, numărul de decese asociate cu BPOC a crescut la nivel global cu 30%.
Spirometria, testul simplu care poate salva plămânii
Spirometria este cel mai simplu test de evaluare a funcției respiratorii și este recomandată de medici chiar și pentru verificarea preventivă a stării de sănătate a plămânilor, pentru că poate detecta modificările funcției pulmonare.
„Din păcate, spirometria în România nu are reputația și popularitatea electrocardiogramei. Se fac mult mai puține spirometrii, deși este un instrument complet pentru evaluarea BPOC, care poate fi folosit pentru diagnostic și monitorizarea unui pacient cu emfizem pulmonar sau bronșită cronică, dar și a unui concetățean care este fumător sau care are o expunere la factori poluanți casnici, industriali sau profesionali. Este în același timp un marker pentru măsurarea sănătății plămânului de-a lungul vieții”, spune prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.
Un diagnostic precoce al BPOC prin spirometrie poate reduce riscul de spitalizare cu 20-50%, dacă tratamentul este inițiat din timp.
Exacerbările (crizele) severe ale BPOC reprezintă până la 75% din costurile de asistență medicală asociate bolii, explică medicii. Prin diagnostic și tratament timpuriu, aceste costuri pot fi reduse cu peste 50% și astfel contribuie, indirect, la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Maraton de testări gratuite, în weekend, la București și Timișoara
În contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC, Societatea Română de Pneumologie și-a propus să atragă atenția asupra sănătății pulmonare și să sensibilizeze populația cu privire la impactul acestei boli asupra calității vieții. De asemenea, promovează depistarea precoce a bolilor respiratorii pentru creșterea speranței de viață, printr-o campanie de testări gratuite, în două orașe mari din țară: București și Timișoara.
Concret, oamenii își vor putea face spirometrii gratuite în acest weekend (23 – 24 noiembrie), între orele 10:00 și 22:00, în centrul comercial Sun Plaza București și Iulius Town Timișoara. „Evenimentul este dedicat măsurării funcției pulmonare și subliniază importanța acesteia nu doar pentru diagnosticarea BPOC, ci și pentru monitorizarea sănătății plămânilor pe tot parcursul vieții”, transmite SRP.
„Despre BPOC se știe la ora actuală că poate debuta și evolua tăcut încă din copilărie și chiar și mici scăderi ale funcției pulmonare sunt asociate cu un risc crescut de deces. De aceea cred că orice oportunitate de testare a capacității pulmonare este binevenită și oferta cu ocazia acestei zile a Societății Române de Pneumologie de efectuare de spirometrii gratuite trebuie folosită pentru a ști exact vârsta plămânului, organ care asigură oxigenarea tuturor componentelor angrenate în susținerea vieții din corpul uman. Începând de la momentul diagnosticului, tratamentul BPOC constă în spray-uri, dar și în indicații de creștere a apărării organismului toate în slujba încetinirii mersului bolii, dar și al ameliorării vieții acestora sau a evitării evoluției letale a bolii”, explică prof. Mihălțan.
Potrivit medicului, pentru un bolnav cu BPOC „este vital să facă mișcare, să facă cei 8.000 de pași”, dar trebuie să învețe și o serie de exerciții respiratorii pentru întărirea musculaturii.
Pneumologii au recomandat pacienților să acceseze și o platformă gratuită, pneumocontrol.ro, care a fost făcută de medici specialiști, atât pentru a afla informații utile despre afecțiunile pulmonare , cât și pentru a învăța diverse exerciții de respirație.
Mortalitatea din cauza BPOC scade cu aproximativ 25% în rândul pacienților diagnosticați devreme și tratați conform ghidurilor. Studiile arată că tratamentul inițiat pe baza rezultatelor spirometriei poate prelungi viața pacienților cu până la 5 – 9 ani, în funcție de severitatea bolii.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/pneumologi-tratament-bpoc-982030.html