Tradițiile autentice se păstrează, în ciuda spiritului comercial care a modificat multe obiceiuri, în ultimii ani. Cetele de colindători din mediul rural duc mai departe tradițiile seculare, din generație în generație.
Moldova, Bucovina și Maramureșul sunt zonele unde obiceiurile de Crăciun și colindele autentice au fost transmise până astăzi, aproape nealterate. Cetele de colindători din aceste regiuni și din alte zone ale României și-au făcut un nou obicei, în ultimii ani, de a se aduna în nordul județului Dâmbovița, la Moroeni, unde defilează într-o mare paradă a costumelor populare, apoi urcă, pe rând, pe scenă, pentru a colinda. „Festivalul Colindelor” a ajuns la cea de-a VI-a ediție, extinzându-se și în comuna vecină,
, iar anul acesta se va desfășura în perioada 21-22 decembrie, sâmbătă și duminică.
Una dintre cele mai cunoscute cete de colindători din România este la Vorona, în județul Botoșani. Bădia Ghiță Țugui are 76 de ani și este un renumit creator de măști din satul Vorona, care conduce ursarii și mascații din această zonă. Rolul l-a moștenit de la tatăl său, care era tot creator de măști și lider al cetei de ursari și mascați din comunitatea tradițională de la Vorona.
Astăzi, măștile din nordul Moldovei sunt considerate obiecte de decor și există creatori populari care le fac pentru doritori, însă ele o semnificație aparte în tradițiile de la sfârșit de an. Așa cum a explicat și liderul cetei de colindători de la Vorona, măștile nici măcar nu erau păstrate de la un an la altul și nici nu deveneau obiecte de decor sau suveniruri, având doar un rol ritualic, pentru purificare, parte din șamanismul autohton. Liderul cetei de colindători este și cel care face măștile, în fiecare an, având și rolul asimilat cu cel al șamanului, similar cu „stăpânul animalelor” – cel care îmblânzește fiarele sălbatice, pentru a nu ataca oamenii și animalele domestice din comunitate.
„Masca este partea invizibilă a omului rău. La cumpăna dintre ani se joacă aceste măști, ca să arătăm partea aceea a răului. La noi era obiceiul ca după ce se jucau măștile, să se arunce în foc, la trecerea în noul an. Mascații sunt urâții satului și tot pe noi ne reprezintă. Nu poți să fii totdeauna bun la suflet. Eu vorbesc cu soarele și soarele mă ascultă, iubesc credința, îl iubesc pe Dumnezeu, dar și eu greșesc, ca tot omul. Această mască pe care o joc eu nu s-a preluat așa cum ar fi trebuit, de copiii care trebuie să ducă mai departe tradiția. Masca este din jocul urșilor”, a explicat, pentru Jurnalul, liderul cetei de colindători de la Vorona.
Vechi ritualuri de purificare
Din nordul Moldovei mai vin și Ursul, Capra și Mascații. Capra este un obicei care s-a răspândit în aproape toată țara, dar jocul care se practică și astăzi în unele sate din această regiune este diferit de cel simplificat care se regăsește inclusiv în marile orașe.
Jocul Urșilor se practică ritualic, în unele sate în perioada Crăciunului, iar în altele – înainte de Anul Nou. Este foarte asemănător cu Jocul Caprei, în unele comunități combinându-se cu Urătorii și cu Mascații. Provine din dansul vechi, ritualic, cu animale vii, acesta fiind interzis în comunism, astfel încât animalele au fost înlocuite de costume făcute din blană de animal, pe care o îmbracă cei care își însușesc rolul acestuia.
În Bucovina, în această perioadă, Jocul Ursului se combină cu alte obiceiuri, precum Capra, Monegeasca, Căiuții, Dama, Jidăucuța, Căldărăreasca, Jocul flăcăilor, Urătura și Țănțăroiul. În perioada contemporană, multe dintre aceste obiceiuri au început să se practice imediat după Ignat (21 decembrie), pentru a câștiga timp și a prelungi perioada de colindat.
Toate acestea provin din vechile ritualuri de purificare specifice culturilor agrare, practicate în preajma trecerii într-o nouă etapă – respectiv în noul an, momentul în care se aruncă răul și încărcătura negativă, pentru a face loc unui nou început, în puritate. Vechile credințe și obiceiuri au fost asimilate de Creștinism și au coexistat, în perfectă armonie, cu obiceiurile creștine, sute de ani.
Două săptămâni de spectacole tradiționale
În această perioadă ajung la Pietroșița și la Moroeni cetele de colindători care aduc tradițiile autentice pe scenele din cele două comune și în casele oamenilor care se lasă colindați. Programul concertelor de colinde a început deja, la Pietroșița, cu mai multe coruri de copii care au strâns toată comunitatea în căminele culturale din cele două sate ale comunei, Pietroșița și Dealu Frumos, iar de miercuri, cetele locale de colindători merg zilnic la Casa Manolescu, un conac boieresc din centrul Pietroșiței, redeschis recent de Fundația „Ruralia”.
„Anul acesta împlinim 25 de ani de la constituirea Fundației „Renașterea Pietroșiței – Ruralia”, iar de anul trecut am făcut un parteneriat foarte important cu Primăria Pietroșița și cu Primăria Moroeni, pentru a aduce la Casa Manolescu cele mai importante cete de colindători din țară”, a explicat Daniel Comăniță, reprezentantul Fundației Ruralia.
Tot aici vor ajunge, sâmbătă, de la ora 16.00, și cetele de colindători din restul țării, pentru a-i colinda pe localnici, iar duminică, de la ora 11.00, toate grupurile se vor reuni la Moroeni, pentru parada anuală a costumelor populare, urmată de încă un mare concert de colinde, la Sala de Sport Moroeni, în centrul comunei.
Un fenomen cultural unic în țară
„Pietroșița este din nou în sărbătoare, prin vibrația colindelor. Comuna Pietroșița se află la poalele Munților Bucegi, este atestată documentar din anul 1592, a fost o localitate a vătafilor de plai, iar astăzi a renăscut, prin evenimentele pe care le organizăm împreună cu Fundația Ruralia. Avem foarte multe monumente istorice, plaiuri pitorești și oameni primitori, astfel încât îi așteptăm aici, la Pietroșița, pe toți turiștii care vor să ne viziteze”, spune primarul Ioan Dicu.
Intrarea la concertele de colinde este liberă pentru toți doritorii, indiferent dacă sunt localnici sau turiști. Comunele Moroeni și Pietroșița se află la o distanță foarte mică de Sinaia (20-25 km), pe DN 71. În timpul paradei de duminică, circulația pe drumul național va fi parțial restricționată, între orele 11.00-12.00, cât timp vor defila colindătorii veniți din toată țara.
Primarul comunei Moroeni, Mihai Laurențiu Moraru, cel care a creat acest eveniment anual și care îl extinde de la un an la altul, spune că vrea să aducă în nordul Dâmboviței și mai multe cete de colindători, de anul viitor, pentru a crea o tradiție a zonei. „Festivalul Colindelor” de la Moroeni și Pietroșița este deja perceput ca un adevărat fenomen cultural unic în România.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/colindatori-moroeni-pietrosita-costume-populare-984754.html